Coltul lui Orfeu

uite-mi dreptatea, de-o parte si de alta
a mainilor ce-mi inconjoara gatul.
sughit, sughit, nu ma pot opri...

si ea, frumoasa-mi, din celalalt capat
imi sopteste printre stropii de vin:
sa-mi traiesti!

te urasc!
credeam... credeam...
ca... inculpatul
il tot vad spanzurat.
miroase a huma arsa.
fata-i alba imi zangane a chip.

se crapa peretii sa ceara ajutor!
n-am scapare,
ma cumpan pe jos,
nepierit si fara suflare.